Feedback sau feedforward în învățământ?

duminică, 13 noiembrie 2016


Dragă profesor modern,

Știu că ești preocupat de performanțele elevilor tăi și ești la curent cu toate mijloacele, tehnicile și metodele de evaluare. Astăzi însă, îmi doresc să vorbim despre o nouă metodă folosită destul de puțin în învățământ, o metodă care are un impact semnificativ asupra îmbunătățirii prestației elevilor. Poate că în acest moment te gândești la feedback, dar aș vrea să vorbim despre altceva, și anume despre FEEDFORWARD.
Am întâlnit foarte mulți profesorii care confundă feedback-ul cu feedforward-ul. Deși ambele pot fi considerate procese prin care i se oferă un răspuns unei persoane în urma desfășurării unei acțiuni, au un impact diferit.
 
Diferența dintre aceste două procese rezidă în modul în care este formulat răspunsul. Astfel, la feedback formularea răspunsului se concentrează pe acțiunile trecute, pe ceea ce a fost greșit, spre deosebire de feedforward unde răspunsul se concentrează pe modul în care acțiunile desfășurate în trecut pot fi îmbunătățite pentru a avea succes în viitor, conform lui Mashall Gold Smith.[1] De asemenea, feedback-ul este perceput drept o critică, spre deosebire de feedforward care este perceput drept o cale de îmbunătățire personală.

Feedforward-ul este un concept folosit de obicei în activitățile de conducere datorită eficacității lui în ceea ce privește creșterea performanței angajaților. Însă nimic nu te oprește pe tine, dragă profesor modern, să-l folosești în activitățile instructiv-educative și în special în procesul de verificare a temelor pentru acasă pentru a-i încuraja și motiva pe elevi.

Utilizarea feedforward-ului și a feedback-ului în activitatea de evaluare a temei pentru acasă satisface nevoia elevilor de a ști unde se află în procesul de învățare, de a ști dacă ceea ce ei au făcut este corect sau nu, dacă este în concordanță cu așteptările profesorului și cum pot să își îmbunătățească tema pentru acasă pentru a atinge aceste așteptări.

Folosirea feedforward-ului în activitatea de evaluare a temei pentru acasă a elevilor acționează pe trei planuri: cognitiv, afectiv și comportamental. În plan cognitiv, elevii își conștientizeză punctele tari și punctele slabe și încearcă să se folosească de ele pentru a se schimba astfel încât să aibă succes. În plan afectiv, elevii nu se simt rușinați atunci când nu știu ceva, nu se simt umiliți, ba din contră sunt motivați, au încredere în sine și nu percep verificarea temelor pentru acasă ca pe un mod prin care li se demonstrează că sunt incompetenți, ci ca pe o modalitate de învățare și perfecționare. În plan comportamental, elevii învață să reacționeze pozitiv, atunci când cineva le oferă un feedback, ei învață să asculte și să valorizeze fiecare sugestie pe care o primesc pentru a se dezvolta personal.

Așadar, valorizează ceea ce elevul a făcut bine și insuflă-i încrederea că poate face și mai bine, amintește-i că el este singura lui limită.
[1] Try feedforward instead of feedback. Preluat pe 19 mai 2016 de pe Marshall Goldsmith: www.marshallgoldsmith.com
 
Cu drag,
Ancuța

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iti multumim din suflet pentru ca esti alaturi de noi si ne citesti. Asteptam cu mare drag parerea ta. Scrie-ne!

 
site design by designer blogs
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...